Dental Info

Implantul dentar este ca o “rădăcina” din titan. Are forma unui șurub. Implanturile dentare inlocuiesc radacinile dintilor pierduti, sunt plasate in os si au rol de suport pentru coroanele dentare.

Implantul dentar este o rădăcina artificiala și împreuna cu coroana dentară inlocuiesc functiile dintelui pierdut.

Trebuie facuta diferenta dintre pivotul dentar care este folosit atunci cand avem radacini dentare si se ancorează/cimentează in canalul radicular si implantul dentar care se foloseste atunci cand nu mai avem radacini dentare și se ancorează direct in os.

Cand pacientul este edentat total nu mai avem cum sa facem o lucrare fixa pentru ca nu mai avem dinti de care sa ne legam.

Aici intervine implantul dentar care este o solutie de multe ori salvatoare. La pacientii edentati se pot realiza lucrări fixe cu 4/6 implanturi pentru fiecare maxilar.

In cazul in care osul ne permite , putem insera cate un implant pentru fiecare dinte lipsa.

Când avem 2-3 dinți lipsa, este indicat ca fiecare dinte sa fie inlocuit cu un implant .

Dacă lipsesc cei 4 incisivi superiori se pot pune 2 implanturi pe care se va face o lucrare cu 4 coroane.

Pentru o lucrare maxilara totala sunt necesare 6 implanturi.

Pentru o lucrare mandibulara totala sunt necesare 4 implanturi.

In momentul pierderii dintilor, osul incepe sa se resoarba nemaifiind stimulat fiziologic.  Resorbția și remodelarea osoasa este specifica fiecărui pacient. Osul rămas se poate cuantifica/măsura numai prin realizarea unui computer tomograf tip CBCT.

Implantul fiind inserat in os, stabilitatea lui depinde in totalitate de calitatea osului. Daca pacientul nu prezinta os se pot realiza adiitii osoase care sa ne mareasca osul . Aditia osoasa se poate realiza odata cu inserarea implantului sau separat.

Implanturile sunt recomandate in cazurile in care avem unul sau mai multi dinti lipsa.

Este important sa știm ca lipsa chiar si a unui singur dinte cauzeaza probleme masticatorii și afecteaza dintii vecini, acestea migrează, își pierd punctul de  contact, dezvolta carii și probleme parodontale.

DA, unde avem un dinte lipsa, acesta poate fi inlocuit cu un implant dentar.

Varsta nu reprezinta o piedica pentru implantul dentar, cel mai important este ca pacientul sa fie sanatos si sa avem os disponibil.

In ceea ce priveste varsta minima, este important sa retinem ca nu trebuie introduse implanturi in perioada de crestere si anume 16 ani la fete si 18 ani la baieti.

Diabetul poate fi o problema din cauza vindecarii intarziate pe care o poate produce cresterea glicemiei.

Pacientii cu diabet care urmeaza un tratament corespunzator pot beneficia de implanturi dentare.

Containdicatii sunt la copii, femei însărcinate si la pacienti tarați.

La pacienții cu parodontoza posibilitatea înserării implanturilor dentare depinde doar de osul alveolar  ramas in urma extracțiilor.

Implanturile folosite in Clinica Dental Crown Health sunt certificate internațional și sunt fabricate din Titan.

Titanul este biocompatibil și osul realizează cu acesta o legătura intimă, osul creste pe spirele implanturilor realizând integrarea acestora.

• Unul avantaj al implanturilor dentare este ca nu slefuim dintii vecini spatiului edentat.
• Implantul dentar inlocuieste radacina dintilor, nefiind nevoie sa ne legam de alti dinti. Nu afectam alti dinti.
• Un alt avantaj este acela ca prin intermediul implanturilor dentare se pot face lucrari fixe chiar si in lipsa tuturor dintilor.
• Dintii pe implanturi arata si se simt ca dintii naturali.
• Se obtin rezultate estetice foarte bune.
• Senzatie masticatorie asemanatoare dintilor naturali;
• Imbunatatesc stabilitatea protezelor mobile in cazul supraprotezarii pe implanturi

In primul rand nu este o operatia propriu-zisa ci o mini-operatie care se realizeaza in cabinetul stomatologic. Ca invazivitate implantul dentar este asemanator unei extracții dentare.

Ca si pentru extractia unui dinte este suficienta anestezia locala a maxilarului unde este introdus implantul. Zona respectiva este complet amortita iar pacientul desi constient nu simte durere.

De multe ori in cazurile simple, inserarea implantului dureaza mai putin decat o plomba. In medie un implant durează 45 de minute.

Primul pas este anestezia , se decoleaza foarte puțin gingia si se expune osul, se realizeaza neoalveola cu ajutorul frezelor speciale de os, iar in lacasul realizat se introduce implantul dentar prin insurubarea acestuia. Ulterior gingia trebuie suturata minutios pentru a impiedica  bacteriilor din saliva sa ajunga la implant.

Sigilarea dentara este una din cele mai moderne si mai eficiente modalitati de prevenire a aparitiei cariei dentare la copii. Aceasta se poate face atat pe dintii de lapte dar mai ales pe dintii permanenti imediat dupa eruperea acestora pe arcada(incepand de la 4-5 ani.)

De ce este necesara sigilarea?

Imediat dupa eruptie pe arcada dintii permanenti au o morfologie foarte bine exprimata ceea ce presupune existenta unor santuri si fosete adanci. In aceste mici “fisuri” se acumuleaza resturi alimentare care impreuna cu micro-organismele prezente in cavitatea orala duc la aparitia cariei dentare.

Este sigilarea o manopera traumatizanta pentru copii

NU. Sigilarea nu presupune frezarea dintelui respectiv ci doar perierea dintelui, aplicarea unui gel demineralizant, apoi umplerea santurilor si fosetelor cu sigilant( o rasina compozita transparent sau opaca) si fotopolimerizarea acestuia cu ajutorul unei lampe foto.

Incidenta cariei dentare scade cu pana la 80% in urma sigilarii si este considerata metoda ideala de prevenire a aparitiei cariilor la copii.

Periutele de dinti sunt indicate in scopul curatirii eficiente si confortabile a dintilor si a tesuturilor moi din vecinatatea acestora.

Periutele de dinti trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici:

• sa fie rezistente
• sa prezinte filamente cu capete rontunjite pentru a curata eficient dintii si gingivo-mucoasa
• duritatea periutei este data de diametrul si lungimea filamentelor, fiind catalogate atfel: hard, medium, soft si extra-soft pentru copii.

Indicatiile periutei cu filamente soft (moi):

• traumatizarea minima a gingiilor
• indicate la pacientii cu apart ortodontic
• minimalizarea abraziunii dentare in cazul unei perieri mai energice (abraziune dentare= pierdere de substanta dentara, santuri transversale pe dinti)
• indicate in cazul gingiilor afectate, de ex. in gingivite cronice – gingii inflamate si care sangereaza la atingere.
• indicate dupa efectuarea detartrajului si posttratament parodontal (in tratamentul parodontozei)
• indicata la “copilul mic”, cand se incepe periajul danturii temporare.

Indicatiile periutei cu perii medii:

• indicate la toti pacientii, cu exceptia celor carora le este indicata periuta cu perii moi

Indicatiile periutei cu perii tari:

• sunt foarte rar indicate deoarece produc abraziuni dentare si de colet
• sunt indicate pacientilor cu carioactivitate crescuta ( carii pe aproape toti dintii posteriori)
• indicate pacientilor cu risc crescut de carie ( alimentatie crecuta in glucide, periaj necorespunzator, periaj rar, igiena precara)

• Oricare ar fi tehnica de periaj folosita, ea trebuie sa realizeze curatirea tuturor suprafetelor dentare
• Frecventa periajului este de 2 ori pe zi, dimineata si seara, cel de seara fiind periajul cel mai important.
• Timpul optim de periaj necesar curatarii tuturor suprafetelor dentare este de 3-4 minute
• Periajului i se pot adauga si mijloace de igiena suplimentare: atadentara , apa de gura – dupa recomandarea medicului.
• Periajul dupa fiecare masa cu periute dure, energic , cu presiune pe dinti si timp indelungat genereaza o serie de efecte negative la nivelul dintilor si al gingiilor .
• Daca la una dintre meseke zilnice consumati dulciuri, mai ales la sfarsitul mesei se recomanda al 3-lea periaj, iar daca nu este posibil se recomanda folosirea unei gume de mestecat fara zahar sau simpla clatire cu apa.
• va recomandam sa aveti 2 periute, cea mai noua utilizandu-se seara
• Inlocuiti periuta la 3-4 luni sau cand observati ca perii periutelor s-au evazat.
• Curatati periuta cu un jet puternic de apa calduta
• Cand observam particule rezistente pe periuta ce nu pot fi curatate folositi a doua periuta pentru a o curata
• Tineti periuta departe de periutele celorlalti membrii ai familiei pentru a prevenii insamantarile microbiene
• Prin utilizare periuta se contamineaza microbian, mecanism prin care se pot transmite infectii locale!!!

Asadar periuta este pentru uz personal, nu folositi periuta altor persoane indiferent de gradul de rudenie.

Cine produce durerea de dinti ?

Dupa etiologie durerea dentara poate fi produsa de: evolutia procesului carios, traumatisme dentare, factori chimici .

Durerea dentara este produsa in general evolutia procesului carios care a ajuns in profunzime.

Dupa tipul durerii putem afla si gradul de afectare pulpara ( al nervului):

Nota bene: caria simpla dentara nu doare , cand dintele incepe sa doara nu mai vorbim de carie simpla ci si de o posibila afectare pulpara ( a nervului).

• Doare la rece,cald, dulce , durerea inceteaza in momentul indepartarii stimulului dureros. In acest caz avem o carie complicata cu o hiperemie preinflamatorie , in acest caz tratamentul se realizeaza prin indepartarea procesului carios + obturatie coronara.
• Doare la cald, rece, dulce durere este de durata 1-2 ore , cedeaza la analgezice, diagnosticul este de pulpita, caz in care avem implicarea nervului si necesita tratament de extirpare a nervului.
• Daca durerea este de lunga durata (toata noaptea) si nu cedeaza la analgezice sau antibiotice, diagnosticul este de pulpita purulenta sau gangrena caz in care nervul este mortificat dar acumularea de puroi si bacterii creeaza o durere insuportabila. Dintele trebuie drenat , curatat si tratat medicamentos. Aceasta durere poate iradia provocand durere de ureche.

Daca ati avut dureri si nu ati mers la medic dar durerea a trecut , trebuie sa aveti in vedere faptul ca infectia a trecut dintr-un stadiu acut-dureros intr-un stadiu cronic-nedureros iar dintele daca nu mai doare nu inseamna ca este sanatos, acesta putand oricand sa se reacutizeze.

Respiratia neplacuta defineste mirosul neplacut, perceput de anturaj, emanat odata cu eliminarea aerului expirat. In mod normal, respiratia unei persoane sanatoase prezinta un miros bland sau nu prezinta miros perceptibil.

Cauzel unei respiratii neplacute:

• Infectii parodontale:
  Pot genera mirosuri ce provin de la nivelul placii dentare subgingivale necuratate.
• Infectii Dentare:
  Necroza, gangrena, carii complicate.
• Limba incarcata:
  Pe limba se pot acumula anumite microorganisme ce pot genera substante urat mirositoare.
• Xerostomia:
  Glandele salivare produc saliva insuficienta.
• Restaurari dentare deteriorate:
  Acestea pot acumula resturi alimentare si bacterii.
• Protezele dentare incorect igienizate:
  Coronitele, implanturile si “lucrarile” dentare se periaza ca si dintii naturali.
• Infectii ale gatului:
  Cum sunt infectiile faringo-amigdaliene.

Respiratia neplacuta poate fi cauzata si de boli generale cum ar fi :

• afectiuni ale tractului respirator
• ciroza hepatica
• insuficiente renale si hepatice
• diabetul
• adm. medicamente (antihipertensive, antidepresive)
• fumatul

Tratament

Aceste tipuri de respiratie(patologica) neplacuta apar chiar si atunci cand se efectueaza un periaj corect si regulat, tratarea ei nu se poate face doar prin periajul dentar.

Tratamentul respiratiei neplacuta presupune in primul rand obtinerea unei sanatati orale optime.

Este obligatorie perierea corecta zilnica a dintilor.

Perierea fetei dorsale a limbii , mai ales in partea sa posterioara (fara pasta de dinti pt. ca este iritanta si poate declansa reflexul de voma).

Un tratament profesional de dezinfectie parodontala duce la disparitia halitozei in 9 din 10 cazuri.

Indicatii utile:

• folosirea pastelor cu triclosan
• folosirea gumelor de mestecat care modifica ph-ul si mascheaza halitoza
• stimularea secretie salivare prin miscari masticatorii ample
• clatiri cu apa de gura ( se evita cele cu alcool sau glicerina)

Important:

Daca respiratia neplacuta este perceputa pe durata respiratiei pacientul expirand cu gura deschisa, cauza este a cavitatii orale.

Daca respiratia neplacuta este perceputa pe durata respiratiei pacientul expirand pe nas, atunci cauza poate fi nazala.

Caria dentara reprezinta afectiunea patologica ce produce in final distrugerea smaltului si a dentinei.

Caria dentara apare initial ca o leziune de suprafata de culoare alba cretoasa ( reprezinta demineralizarea smaltului). Daca leziunea este depistata in aceasta prima etapa printr-o igiena personala corespunzatoare si fluorizare smaltul dentar ” se insanatoseste” .

Daca etapa initiala a cariei dentare nu este depistata, aceasta demineralizare poate evolua spre o carie dentara propriu-zisa cu pierdere de smalt si se creeaza o cavitate de culoare negru-cenusie specifica. In aceasta etapa este necesara interventia dentistului , indepartarea continutului carios si refacerea defectului cu o obturatie (plomba).

Localizarea cariilor dentare:

Cel mai frecvent cariile debuteaza in santurile molarilor si evolueaza in adancime dar si in suprafata.

De cele mai multe ori cariile dentare au un aspect exterior redus. Acest aspect este unul fals, cariile dentare se extind foarte rapid in profunzime. Odata ajunse la nivelul dentinei, dintele incepe sa doara si apar senzatiile de durere la cald, rece, dulce etc.

Gura uscata este un simptom ce poate apararea in diverse boli sistemice sau locale. “Gura uscata” nu este o boala ci un simptom al unei boli, de aceea trbuie cautata si tratata afectiunea care genereaza xerostomia!

Cauzele Xerostomiei

Gura uscata poate aparea in:

• Administrarea anumitor medicamente (de ex. diazepamul, clorpromazina anticolinergicele, diuretice, narcoticele, alcoolul).
• Anorexia nervoasa si frica
• Afectiuni ale glandelor salivare(infectii, tumori).
• Sindromul Sjogren, care este insotit inclusiv de scaderea secretiei glandei lacrimale.
• Afectiuni ale glandei tiroide.
• Boli generale: diabet, hepatita C.

Efectele xerostomiei la nivelul dintilor

• Produce inflamatiei gingivala
• Carioactivitate crescuta
• Uzura dentara accentuata
• Pacientul isi modifica obisnuintele alimentare, creste cantitatetea de lichide.
• Produce senzatie de uscaciune la nivelul gurii, pacientului ii este greu sa inghita, senzatie dureroasa la nivelul gingiilor si mucoaselor.

Tratamentul Xerostomiei

• Se administreaza medicamente ce stimuleaza secretia salivara, de ex. pilocarpina 5 mg. de 3/zi.
• Igiena foarte buna a cavitatii bucale.
• Evitarea abuzului de alcool, tutun si alimentatie cariogena.
• Utilizarea salivei artificiale.

Functiile salivei

• spalare si autocuratire
• lubrifiere
• insalivarea alimentelor
• functie de tamponare a pH-ului bucal.
• remineralizarea structurilor dentare
• formeaza o pelicula protectoare pentru dinti
• activitate antimicrobiana

Gingivita

Inflamarea gingiilor sau gingivita reprezinta suferinta giingiilor cauzata de acumularile de placa dentara, dar poate avea si cauze sistemice precum gingivita de sarcina, sau alte modificari hormonale.

Cauzele Gingivitei:

• acumularea de placa de-a lungul marginii gingivale. Daca placa nu este indepartata ea se matureaza si poate provoca reactii inflamatorii in doar 21 de zile.
• acumularea de tartru ce impiedica curatirea si autocuratirea. (tartrul dentar nu poate fi indepartat prin periaj ci doar prin detartraj).

Microorganisme implicate in gingivita si boala parodontala:

• Actynomices, Fusobacterium, Prevotela etc.

Aceste specii microbiene se gasesc in general in flora microbiana bucala a unui pacient sanatos. In gingivita cronica toate aceste specii microbiene se gasesc in cantitati foarte mari in placa bacteriana dentara si de asemenea produc cresterea numarului bacililor mobili si a spirochetelor.

Aceste fenomene fac ca placa dentara sa se populeze cu microbi fiind un mediu propice dezvoltarii lor si de aici sa produca afectiuni gingivale.

Cum ne dam seama ca avem gingivita ?

• gingii marite de volum
• gingiile sangereaza usor la periaj si chiar spontan.

In lipsa periajului la nivelul gingiei se acumuleaza un mare numar de microorganisme cu semne clare de inflamatie, in aceste situatii gingivita ia o forma cronica.

In unele cazuri gingivita poate avea si un caracter acut , inflamatia are un caracter mai accentuat, leziunile pot evolua la nivelul parodontal, la nivelul cementului si osului alveolar moment in care vorbim de boala parodontala.

Cel mai bun mod prin care se poate prevenii gingivita este o igiena bucala buna si detartraj la 6 luni. In cazul in care realizati un periaj corect dar totusi aveti gingii inflamate si sensibile de vina poate fi tehnica de periaj si/sau periuta de dinti.

Ce este sebsibilitatea dentara (hipersensibilitatea dentinara) ?

Apare ca urmare a unor modificari metabolice sau biochimice in zonele in care dentina nu este acoperita de smalt sau cement (exp. la colet unde in cele mai multe cazuri dentina este denudata)

Pentru ca hiperestezia dentinara sa apara este nevoie de existenta unor factori locali reprezentati de placa dentara bacteriana cu o durata de cel putin cateva zile, de resturi alimentare care sa favorizeze fermentatia acida, pH-ul acid care este responsabil de starea nevritica din aceasta zona.

Cel mai frecvent hiperestezia dentinara o intalnim ca o complicatie a parodontopatiilor, fie ca o reactie a retractiei gingivale ce denudeaza coletul dintiilor, fie dupa o interventie chirurgicala pe parodontiul marginal care dezgoleste coletul dintilor, fie dupa un periaj incorect efectuat, sau dupa un detartraj incorect sau in cazul existentei unor eroxiuni chimice.

Cum resimtim durerea ?

Din punct de vedere clinic apare o durere provocata sub forma de fulguratie (descarcare electrica) determinant de un excitant fizic (rece, cald), chimic (acru, dulce) dar mai ales mecanici, la periaj, la detartraj si uneori in timpul contactului cu alimentele moi sau dure. Este o durere ce produce o iritatie deosebita, greu suportabila, dar dispare odata cu disparitia excitantului, intensitatea este destul de mare si este localizata pe o suprafata dentara.

Tratament. Exista 2 tipuri de tratament: preventiv si curativ.

• Tratamentul preventiv
  O igiena bucala corespunzatoare, cu un periaj corect care sa permita indepartarea eficienta a placii bacteriene si aresturilor alimentare de pe suprafetele de retentia ale dintilor. Igienizare profesionala periodica.
• Tratamentul curativ
  Indepartarea factorului cauzal (a placii bacteriene), a resturilor alimentare, a tartrului, pentru ca acestea se gasesc din abundenta.

Desensibilizare chimica se poate face cu o serie de preparate ca:

• Glicerina saturata cu bicarbonat de Ca, Na, Ka suprafetelor cu hiperestezie sau prin folosirea cristalelor de clorura de zinc.
• Utilizarea hidrodidului de potasiu in solutie apoasa de 20 – 30%.
• Diferitelor paste de dinti care contin fluor.
• Poate fi aplicata solutie de Nafestezina.

Toate metodele sunt eficiente dupa mai multe sedinte.

Se pot folosi geluri cu NaF (Elmex sau Duratat), sau paste de dinti care contin substante desensibilizante precum: clorura de strontiu, nitratul de potasiu sau de sodiu, monofluorofosfatuls, formol, formol + monofenolfosfat sau KF si SnF

Tartrul dentar

Este un depozit dur, calcificat, aderent la dinti dar si pe lucrarile dentare. Tartrul este direct implicat in producerea gingivitei.

Tartrul se afla in mod obisnuit pe suprafata dinspre gingie a dintilor si in principal pe fata interna a incisivilor inferiori. Acestia au aspectul de dinti incarcati, ajung in stadii avansate ca acestia sa faca corp comun.

Tartul dentar nu poate fi considerat doar o problema de cosmetica pentru ca el este responsabil de aparitia problemelor parodontale.

Cum se formeaza tartrul dentar ?

Se formeaza prin mineralizarea placii dentare. Tartrul incepe sa se formeze la 24 de ore de la acumularea de placa dentara. Mineralizarea unui strat de tartru se realizeaza in 12 zile si depinde de corectitudinea cu care se realizeaza periajul dentar.

Tartrul se depune in straturi succesive, ajungand la o grosime maxima in 4-6 luni, dupa care ritmul de depune scade. Acest lucru se intampla datorita miscarilor masticatorii si uzurii mecanice a tartrului.

Ca factori care cresc depunerea de tartru se numara fumatul, compozitia salivei, cantitatea si calitatea salivei, anumite boli.

Tratament si profilaxie – tartrul dentar

Efectuarea unui periaj corect indepartand zilnic placa bacteriana , tartrul se formeaza intr-un ritm scazut, iar nevoia de detartraj se reduce considerabil.

La pacientii fumatori tartrul se depune intr-un ritm mai accelerat, necesitand detartraj la un interval mai scurt.

Tartrul dentar nu se poate indeparta prin periaj din cauza aderentei crescute ci doar prin detartraj cu ultrasunete.

Alimentele si rolul lor in producerea cariilor dentare si bolii parodontale

Aportul echilibrat de elemente nutritive contribui la mentinerea starii de sanatate a intregului organism , deci si a tesuturilor cavitatii bucale.

Dupa eruptia dintilor pe arcadele dentare efectele nutritiei se manifesta prin rolul lor in formarea cariilor dentare astfel:

• alimentele dulci, bogate in carbohidrati sunt esentiale pentru formarea cariilor dentare si dezvoltare microbiana
• alimentele bogate in calciu, fosfor (branzeturi, peste) favorizeaza remineralizarea smaltului dentar, deci ele sunt carioprotective
• alimentele lipicioase sunt de asemenea foarte nocive din cauza contactului indelungat cu structuri dentare

Aportul de alimente moi si rafinate (zahar, caramel etc.) produc o placa bacteriana foarte aderenta si agresiva ce va conduce in mod rapid la carie si boala parodontala.

Zaharul, din diversele alimete dulci, este principalul factor de aparitie al cariilor dentare.

Recomandam indulcitorii necalorici:

Indulcitori artificiali

• ZAHARINA,
• ASPARTAM,
• CICLAMAT

Alimente cu potential cariogen scazut

• paine integrala
• sirop trestie de zahar nerafinat
• grasimile
• branzeturile
• fructele si vegetalele fibroase (brocoli, castravete, mar, morcov, ulei, unt, margarina)

Alimente cu potential crescut cariogen

• vegetale gatite
• sucuri de fructe
• bauturi cu acid
• inghetata
• chipsuri, covrigi
• prajituri
• bomboane, dropsuri
• zaharul
• paine, orez, paste fainoase
• cereale indulcite
• iaurt fructe
• produse fast-food

Desi aceste produse au un potential cariogen crescut s-a constat ca prezenta cariilor este destul de scazuta in conditiile unui periaj corect.